teckelul un caine dragut

Aspect general. Caine de talie mica, scund, cu membre scurte, cu corp alungit dar bine legat, compact, cu musculatura puternica; capul are tinuta mandra, obraznica poate, cu o evidenta expresie inteligenta.In pofida membrelor scurte in raport cu lungimea corpului, Teckelul nu trebuie sa apara nici caricatural, nici greoi sau retinut in miscari, dar nici prea suplu, cu aspect de nevastuica.Catei de rasa de vanzare.

Capul. Este alungit, uscat si frumos cizelat, privit de sus sau din lateral, se subtiaza simetric pana la trufa; partea anterioara a capului (linia fruntii), usor arcuita, se continua printr-un stop foarte putin marcat, intr-un bot delicat, cu linia superioara frontal inexistent, baza occipitala neaparenta, cartilajul nazal sunt lungi si inguste.Buzele, intinse si inguste, trebuie sa acopere bine maxilarele ce se inchid nici prea adanc, nici prea ascutit; comisura buzelor sa fie cat mai putin marcata, iar narile bine deschise.Maxilarele, cu deschidere larga, elastica pana la spatele vertebrei pornind de la ochi, sunt prevazute cu dantura si falci bine dezvoltate, cu caninii puternici si corect asamblati.Incisivii inferiori trebuie sa atinga cu fata exterioara incisivii superiori.

Ochii sunt de marime mijlocie, ovali, amplasati lateral, cu privirea vioaie, inteligenta si in acelasi timp prietenoasa; cu exceptia ochilor ceacari, tolerati la cateii grei sau arlechin, culoarea ochilor variaza de la caprui pana la brun inchis, dupa culoarea robei.

Urechile. sunt atasate sus si spre spate pe toata lungimea lor, moderat de lungi dar nu exagerat, frumos rotunjite la varf, nu inguste, ascutite sau in pliuri; foarte mobile, sunt purtate atarnand, cu latura anterioara bine aderata la obraz.

Gatul. este suficient de lung, musculos, uscativ, fara proemintente sau salba, cu o usoara curbura pe linia cefei, dand capului o tinuta mandra.

Membrele anterioare, capabile sa reziste lucrului dur de sub pamant, trebuie sa fie musculoase si puternice.

a) Omoplatul este lung, asezat oblic, bine atasat de cutia toracica, dezvoltata; este invelit armonios de muschi puternici.

b) Bratul (humerus), este de aceeasi lungime cu omoplatul, trebuie sa formenze un unghi drept cu acesta; are osatura si musculatura puternica; cotul este bine apropiat de cutia toracica, dar liber in miscari.

c) Antebratul este scurt, foarte usor adus spre inauntru, suplu si puternic, cu musculatura proeminenta.Este aproximativ de aceeasi lungime cu distanta de la sol si pana la stern, adica o treime din distanta de la sol la greaban.

d) Articulatiile cubito-carpiene trebuie sa fie putin mai apropiate decat articulatiile omoplatului, in asa fel incat membrele anterioare sa nu fie absolut paralele.

e) Carpul, privit lateral, nu este nici prea rigid, nici prea inclinat.Metacarpul trebuie sa fie scurt, gros si puternic, privit lateral este inclinat usor din spate spre fata; privit din fata, este inclinat usor catre exterior.

f) Laba este larga si rotunda, indreptata usor spre inafara, cu degete bine arcuite si cuzinetii plantari rezistenti, cu unghii puternice; calca pe patru din cele cinci degete.

Exista 3 mari varietati de Teckel pe care le vom prezenta in randurile ce urmeaza:

1) TECKEL CU PAR SCURT

Parul este scurt, lucios, bine aderat la corp, fara nici o suprafata plesuva.

Defectele specifice sunt: par prea moale sau cu firul prea subtire, depilari la nivelul unghiilor, ochiuri plesuve pe corp, par prea aspru si in general prea abundent.

Coada subtiata spre varf, este bine acoperita cu par, dar nu prea bogat.Parul ceva mai lung pe partea de dedesubt indica tendinta la un par mai abundent, nu este considerat defect.Coapasa cu aspect de perie este defect, ca si coapsa cu depilari partiale sau totale.

Culoarea robei, trufei si a unghiilor

a) Teckelul unicolor: rosu (castaniu), rosiatic-galbui si galbui, toate cu sau fara inspicari cu negru.Este preferata culoarea curata; castaniul este considerat mai pretios decat roscat-galbui sau galbui.

Si cainii puternic inspicati cu negru apartin acestei categorii.

b) Teckelul bicolor: negru intens, brun, cenusiu sau alb, fiecare cu insemne (puncte de foc) ruginii sau galbui deasupra ochilor, pe partile laterale ale botului si sub buza inferioara, pe partea interioara a urechilor, pe labe, perianal prelungindu-se pana la 1/3 sau 1/2 din lungimea cozii pe partea de dedesubt.Trufa si unghiile la exemplarele negre sunt negre, la cateii bruni - brune sau negre; la cateii cenusii sau albi - gri sau rozalii (culoarea carnii), dar acestea din urma nu sunt de dorit, inafara celor albi, albul nu este de dorit; o mica pata alba nu este indescalificabila.

c) Teckelii patati (tigrati sau vargati).Culoarea parului la Tiger-teckel este mai deschisa - de la castaniu la gri pana la dominant alb, cu pete neregulate mai intunecate (petele mari nu sunt de dorit), cenusiu inchis, castaniu, roscat-galbui sau mai inchisa sa nu fie dominanta.Culoarea la cei vargati este castaniu sau galbui, dungata cu nuante mai inchise.Trufa si unghiile sunt la fel ca la uni- sau bicolor.

d) la Teckelul de alte culori sunt permise toate culorile nementionate.

Defecte: Culoarea neagra fara puncte (pete) de foc, ca si culoarea alba fara puncte de foc este descalificabila.Punctele de foc marcate in contururi prea intinse nu sunt de dorit.

2) TECKEL CU PAR ASPRU

Apectul general este acelasi ca cel al variantei cu par scurt.

Parul, cu exceptia botului, a sprancenelor si a urechilor, intregul corp este acoperit cu par des si aspru si cu subpar; la bot trebuie sa aiba barba si sprancene stufoase; pe urechi parul este mai scurt decat cel de pe corp, aproape neted, adecavat intregii sale robe; in general, roba trebuie sa fie astfel incat, privind de la distanta un Teckel cu par aspru, sa lase impresia unui Teckel cu par scurt.

Defecte: par prea moale, prea lung sau prea scurt, oriunde pe suprafata corpului, par lung sburlit, par carliontat sau ondulat.

Culoarea parului.Toate culorile sunt admise; o pata alba pe piept este admisa, dar nedorita.Toate celelalte prevederi ale standardului pentru Teckel cu par scurt sunt perfect valabile.

3) TECKEL CU PAR LUNG

Diferenta caracteristica dintre Teckelul cu par lung si cel cu par scurt este doar parul, mai lung si mai matasos.

Parul: moale si lucios, se prelungeste sub gat, pe intreaga linie inferioara a corpului si pe urechi si formeaza devarate franjuri pe partea inferioara a cozii; parul de pe urechi trebuie sa depaseasca lungimea botului; parul prea scurt pe urechi si cele care prezinta depilari (asa zisele urechi de piele) nu sunt de dorit; prea mult par pe membre (asa-zisele fanioane) nu sunt estetice si fac catelul inapt pentru lucru.

Pe coada, purtata gratios in prelungirea coloanei vertebrale, parul atinge lungimea cea mai mare de pe toate suprafata corpului, formand un adevarat fanion.

Este defectuos un par prea abundent; aceasta inseamna un par de lungime egala pe tot corpul, par cret sau sburlit, absenta fanionului la coada sau par prea lung pe urechi, parul de pe spinare despartit printr-o carare vizibila, prea mult par intre degete si cuzinetii plantari.Culoarea parului, a trufei si a unghiilor sunt de dorit sa fie aceleasi ca la Teckelul cu par scurt.