despre nastere

Inainte de nastere
Catelul incepe, char inainte de nastere, sa-si formeze capacitati tactile si emotionale. Lucrarile stiintifice au demonstrat ca embrionul reactioneaza la anumite informatii si dezvolta caracteristici individuale.
Este un lucru cunoscut de altfel in cazul fiintei umane. Numeroase cercetari pe cobai si pisici au fost concludente in acest sens. S-au efectuat cateva teste si pe caini.
La caine, trei observatii ale lui Patrick Pageat (1995) permit tragerea unor concluzii comparabile cu cele care se aplica celorlalte mamifere studiate.

1. Invatarea pipaitului de catre catei in a 45-a zi de sarcina
Catelele gestante in 45 de zile suporta o palpare profunda a abdomenului. Fetusii, supravegheatiprin intermediul ecografului, manifesta o agitatie puternica in cele 30 de secunde ulterioare interventiei. Aceasta agitatie se atenueaza in a treia zi si dispare in a patra.
Se poate conchide ca exista o competenta tactila la un fetus de 45 de zile si capacitatea de a se obisnui (diminuarea reactiei). Se considera ca aceasta capacitate poate juca un rol important in toleranta ulterioara la contact a cainelui.
2. Raspunsul cateilor la o emotie materna.
Catelele gestante in 45 de zile sunt supuse la stresul cauzat de o explozie. Cateii sunt supravegheati de asemenea prin intermediul ecografului. Pot fi observate miscari si, adesea, contactul gurii (poate reflexul de a suge) cu una dintre labutele din fata sau cu cordonul ombilical. Durata reactiei, care variaza intre 6 si 55 de secunde, pare a se afla in relatie cu intensitatea stresului resimtit de catre mama.
Se poate concluziona ca exista o rezonare a emotiei materne la catel. Se crede ca stresul repetat la care este supusa femeia gestanta poate influenta capacitatea ulterioara a cateilor de a infrunta stresul.
3. Inducerea preferintelor alimentare
De aceasta data, catelele gestante (care fac parte din lotul pentru test) primesc in fiecare zi cate 20 de picaturi de esenta de cimbrisor. Altele (care fac parte din lotul pentru martor) nu primesc niciun adaosde acest gen. Dupa nastere, pe unele sfarcuri se pune esenta de cimbrisor. Pentru fiecare catel, se noteaza sfarcurile alese. Majoritatea cateilor din lotul pentru test prefera sfarcurile parfumate cu cimbrisor, in timp ce cateii din lotul martor opteaza pentru cele neparfumate.

Sfaturi practice
Pentru ca puii sa prezinte o toleranta ridicata la contact si pentru a se expune in viitor mai putin unor emotii extreme, este recomandat:

◦sa mangaiati catelele gestante, sa le palpati abdomenul cu blandete, in fiecare zi;
◦sa evitati stresarea mamelor in mod repetat sau cronic.
Intre nastere si varsta de 2 saptamani

Perioada neonatala
Catelul este o fiinta neindemanatica ce se deplaseaza tarandu-se orientat spre mamela si spre mirosul de lapte, ce schelalaie de disperare daca este izolat, ii este frig, foame sau il doare ceva.
Capacitatea sa de homeotermie (controlul temperaturii corpului) si de invatare sunt limitate. Nou-nascutul nu este o fiinta autonoma si, in aparenta, este putin influentabila din punct de vedere psihologic in cadrul testelor clasice de conditionare.
Cateii sug si dorm. Mama se ocupa in mod activ de ei: ii curata prin lins, ii impinge spre mamela; se ataseaza de ei si este cuprinsa de disperare in absenta lor. La aceasta varsta, cateii se ataseaza de orice ii are in grija. Sunt incapabili sa defecheze singuri. Reflexul de eliminare este activat prin stimularea perineului de catre mama, care linge aceasta regiune si ingereaza excrementele rezultate. Pozitia de curatare ca deveni pozitia de supunere a cainelui, la varsta adulta.

Comportamentul nou-nascutului
Catelul doarme 90% din timp. Iar 95% din somnul lui este format din vise, insotite de miscari neintrerupte ale fetei si urechilor, tremur, schelalaieli etc. Cateii dorm in grup, iar frictiunile tactile joaca probabil un rol in maturizarea senzoriala.
Timpul cat sunt treji este ocupat de supt, lucru facut de toti cateii in acelasi timp.
Catelul se agita, se taraie si schelalaie. Se orienteaza spre o sursa de caldura (termotactism). Capul i se apleaca in lateral. Cand fata intra in contact cu un obiect, catelul se orienteaza in aceasta directie (reflex facial). La contactul cu blana, scormoneste cu botul (reflex de scormonire) si se taraste spre mamela. La contactul cu sfarcul se declanseaza suptul (reflex labial). In timpul suptului, membrele anterioare strang mamela.
In 10 zile, membrele anterioare capata un anumit tonus, inaintea membrelor posterioare. Abia la sfarsitul celei de-a doua saptamani membrele posterioare vor suporta greutatea corpului.
Cand pierde contactul cu mama sa sau cu restul cateilor, cainele izolat se agita, schelalaie si geme, are miscari pendulare ale capului si se taraste in cerc. Mama isi aude puiul, il cauta si il aduce in culcus.

Capacitatile senzoriale ale nou-nascutului
Cateii nou-nascuti sunt orbi si surzi. In schimb, sensibilitatea termica este buna, insa, deoarece reglarea temperaturii corpului este foarte slaba, au tendinta de a se apropia de caldura; “termostatul” lor este ineficient, datorita faptului ca centrul nervos (situat la nivelul bulbului rahidian) nu a ajuns la maturitate. Simtul gustului este bine dezvoltat; catelul distinge dulcele de amar. Suge ce e dulce si se indeparteaza de ce este amar, incruntand fata, tragand limba si salivand.

Interactiunile nou-nascutului cu mama sa
Cateaua petrece mare parte din aceste doua saptamani culcata alaturi de puii adunati in jurul sau. In timpul alaptarii pare a avea o atitudine pasiva, dar poate foarte usor sa impinga un catel spre mamela cu botul. La sfarsitul mamei isi linge puii, ii frectioneaza cu limba, ii intoarce. Stimuleaza regiunea perineala, avand reflexul de eliminare si ingerandu-le apoi excrementele. Daca nu ar face asta, cateii ar fi incapabili sa elimine si ar muri.
Prin aceste contacte, cateaua stimuleaza sensibilitatea tactila a catelului si contribuie la maturizarea sistemului sau senzorial cutanat.

Atasamentul intre mama si pui
In perioada neonatala, cateaua dezvolta atasamentul fata de pui. Tot ceea ce o separa de ei provoaca disperarea.
La aceasta varsta, catelul se ataseaza de oricine i-ar putea fi mama. Prin urmare, atasamentul nu este inca reciproc. Atasamentul mamei fata de pui este normal. Chiar daca accepta sa adopte pui straini, acestia nu reusesc sa-i potoleasca nelinistea determinata de absenta propriilor pui.

Influenta experientelor nou-nascutului asupra comportamentului sau la varsta adulta
Pozitia de supunere a unui caine adult in cazul unui conflict este incomparabila cu pozitia invatata de la mama sa in primele zile de viata. Cainele sta culcat pe spate, cu labele departate, nemiscat.
In 1993 a fost emisa urmatoarea ipoteza: pozitia cateluluidin timpul stimularii perineale influenteaza pozitia de supunere a cainelui adult.
Patrick Pageat a demonstrat ca exact asa se intampla. Daca un caine a fost crescut de mic de catre om, iar stimularea perineala a fost facuta culcandu-l pe burta, aceasta va fi pozitia adoptata ulterior ca gest de supunere. Mai ramane de demonstrat la ce varsta este realizata in mod real aceasta achizitie.
Cand este crescut de o catea, intoarcerea in pozitie dorsala a catelului se realizeaza sistematic. De aceea aceasta pozitie este atat de raspandita la toate rasele. Multa vreme s-a crezut ca are un caracter innascut, determinat genetic. Nu e adevarat. Este vorba de fapt despre o pozitie invatata, dezvoltata sub forma unui ritual, plecand de la pozitia naturala invatata de mama.

Sfaturi
Pentru a activa dezvoltarea si maturizarea creierului unui catel, este recomandat:

◦sa ne purtam cu blandete in fiecare zi;
◦sa fie cantarit, intors;
◦sa i se respecte somnul (deoarece in acest timp este secretat hormonul de crestere).
De la 2 la 3 saptamani. Perioada de tranzitie
Ochii catelului se deschid in jurul varstei de 2 saptamani si incepe sa auda la 3 saptamani. In acest moment tresare cand aude un zgomot.
Perioada de tranzitie este una de joctiune, definita in mod artificial. Situata intre perioada neonatala si cea de socializare, aceasta incepe cu deschiderea ochilor (la 10-16 zile) si se incheie cu aparitia reflexului de tresarire la stimuli auditivi (la 21-25 de zile).
Perioada de tranzitie integreaza diverse concepte interesant de definit: maturizarea simturilor, atasamentul reciproc, constientizarea propriei identitati, problemele legate de acest tip de constientizare si reflexul tresaririi la zgomot.

Maturizarea senzoriala
Cainele vede, simte si va auzi in curand. Creierul sau trece printr-un proces de maturizare complementara, iar catelul isi insuseste noi date senzoriale. In ciuda surditatii temporare, catelul maraie si latra.

Atasamentul reciproc
De acum inainte cainele isi recunoaste mama (prin intermediul vazului si al mirosului), iar atasamentul devine reciproc. In caz de separare, ambii au sentimentul de disperare. Mama nu mai poate fi inlocuita de o perna calda sau de o alta mama; doar ea si nimeni altcineva este sursa de calmare.

Reflexul tresaririi la zgomot
Aparitia acestui reflex reprezinta capacitatea de a auzi, maturizarea cortexului temporal si, conform definitiei, incheierea perioadei de tranzitie si inceputul celei de socializare. Acest test si semnificatia sa au fost confirmate de Pageat.

Testul reflexului de trasarire
Cum se realizeaza testul reflexului de tresarire?

◦asezati catelul pe o suprafata moale si calduta pentru a nu-l stresa
◦bateti din palma la aproximativ 10 cm deasupra capului sau;
◦catelul tresare, se ridica pe membrele anterioare si se asaza la loc.
Anomaliile reflexului de tresarire
Reflexul poate fi diminuat (absent) sau sporit.

◦Reflex absent. Surditatea cainelui. Acest test negativ este util pentru depistarea precoce a surditatii la dalmatian si la dogul argentinian, doua dintre rasele sensibile.
◦Reflex ridicat. Tresarirea este foarte violenta. Cainele cade intr-o parte si tremura timp de cateva minute. Acest test pozitiv excesiv este caracterisitic depresiei generate de detasarea precoce de mama.
Sfaturi
La varsta cuprinsa intre 20 si 25 de zile este recomandat sa:

◦testati vazul cainelui;
◦testati auzul si reflexul de tresarire batand din palme deasupra capului catelului. Cel normal tresare si cade pe labe. Cel anormal nu tresare sau cade pe o parte, tremurand. In aceste doua cazuri trebuie consultat un